Cel mai recent restaurant care a „angajat” chelneri roboţi a
fost o cantină japoneză din Bangkok. Restaurantul cunoscut pentru
grătare şi sushi, a echipat roboţii cu îmbrăcăminte de samurai şi
cu săbii.
Contactaţi de GlobalPost, specialiştii în robotică susţin că
lumea trebuie să se pregătească pentru un val de chelneri roboţi,
însă aceştia vor rămâne mai puţin competenţi decât chelnerii umani.
Aceştia din urmă vor va dovadă de mai multă rezistenţă în timp,
susţine Illah Nourbakhsh, profesor la Institutul de Robotică din
cadrul Universităţii Carnegie Mellon. Avantajul acestora este
personalitatea, trăsătură ce nu poate fi reprodusă şi aplicată
roboţilor.
„Roboţii nu pot glumi cu un client şi nici nu pot spune «Trebuie
să comanzi acest desert deoarece eu l-am încercat săptămâna trecută
şi o să îţi placă la nebunie»” a afirmat Nourbakhsh. De asemenea,
aceştia nu pot purta o conversaţie.
Chelnerii-roboţi ce au fost introduşi în restaurantele asiatice
pot interpreta comenzi vocale elementare şi pot aduce tăvi cu
mâncare, dar doar pe un traseu fix. Însă costul unui robot este
pentru moment mai mare decât al unui chelner uman, mai ales în
Asia, unde o tură de 10 ore este plătită cu 10 dolari. Cei doi
roboţi de la Bangkok’s Hajime Robot Restaurant au costat
în total 930.000 de dolari.
Chiar dacă introducerea roboţilor chelneri nu va fi aplicată pe
scară largă, aceşti paşi preconizează tehnologizarea serviciilor
din cadrul industriei restaurantelor.
Deoarece roboţii încă nu pot purta conversaţii, clienţii
restaurantelor care au astfel de chelneri vor da comanda pe un
touchscreen montat pe o masă sau aflat pe burta robotului.
Şi în Europa vor fi introduse aceste metode de servire: 7.000 de
restaurante McDonald’s vor înlocui casierii cu terminale
touchscreen, la care plata se va face exclusiv cu ajutorul
cardului. Această tehnologie va ajuta la eficientizarea
serviciului, la fiecare client fiind salvate trei-patru secunde.
Timpul astfel economisit este foarte important, luând în
considerare că restaurantele McDonald’s din Europa servesc, în
total, două milioane de consumatori zilnic.
„Iniţial, aceste tehnologii nu vor fi acceptate de către
consumatori. Până la urmă, însă, ele vor fi recunoscute drept o
opţiune pentru care pot opta cei care îşi doresc tehnologizarea
serviciilor” a declarat Henrik Scharfe, profesor asociat la
Universitatea Aalborg din Danemarca şi director al Centrului de
Epistemologie Mediată de Computer.
Scharfe îşi axează studiile pe răspunsul emoţional al oamenilor
faţă de roboţi.
Robo-clona lui personală este tulburător de precisă şi a ajuns o
celebritate a YouTube-ului. Chiar şi Scharfe admite că „dacă vă
place să vorbiţi şi să flirtaţi cu chelnerii”, roboţii vor fi
nesatisfăcători din acest punct de vedere.
Yumbo este un robot ce îşi va face debutul anul acesta într-un
cunoscut restaurant din Thailanda, MK. Aproximativ 10 francize vor
fi dotate cu un robot Yumbo, care are înălţimea şi vocea unui băiat
aflat la pubertate. Acesta se deplasează cu ajutorul unei roţi şi
poate transporta o tavă plină cu alimente.
Acest robot poate cânta „La mulţi ani” şi poate rosti câteva
cuvinte în thailandeză. Datorită etichetelor de tip RFID, robotul
nu va servi niciodată mâncarea la altă masă decât cea care a făcut
comanda.
Robotul Yumbo nu poate răspunde întrebărilor complicate. Un
robot similar este folosit în restaurantele din Hong Kong şi din
provincia chineză Shandong, unde chelnerii roboti se deplasează pe
trei roţi pentru a ajunge la toate mesele.
Scharfe consideră că în scurt timp, chelnerii-roboţi vor deveni
din ce în ce mai competenţi. Chelnerii şi clienţii urmează deja un
scenariu banal ce implică „un model de comunicare foarte
previzibil”. Roboţii ar putea juca un rol important în servicii
doar dacă oamenii vor tolera o interacţiune nu tocmai perfectă,
susţine Scharfe.
Nourbakhsh, specialistul în robotică de la Universitatea
Carnagie Mellon, prezice că, în viitorul nu foarte îndepărtat, unii
întreprinzători de restaurante vor încerca să întrebuinţeze
chelneri roboţi care să dispună de suficientă inteligenţă
artificială pentru a putea susţine o conversaţie.
„Ideea aceasta va veni şi va trece repede. Oamenii vor crede că
robotul are mai multă inteligenţă decât în realitate, iar acesta nu
va fi capabil să răspundă la multe întrebări, lucru care îl va face
foarte plictisitor”, explică Nourbakhsh.
Roboţii sunt mult mai puţin agili decât chelnerii umani. Într-o
cursă printre mese, roboţii se ajută de senzori care duc la
evitarea obstacolelor, dar care încetinesc foarte mult chelnerii
roboţi. De asemenea, aceştia trebuie să urmeze o cale marcată pe
podea cu dungi albe.
„Într-o încăpere cu chelneri care se mişcă peste tot şi cu copii
care aleargă spre baie, roboţii trebuie să se mişte foarte încet.
Acest lucru ar însemna că mâncarea ar putea ajunge la temperatura
camerei dacă platoul călătoreşte în cleştii unui robot”, susţine
Nourbakhsh.
Două restaurante au scăpat de această problemă prin rezervarea
unui culoar doar pentru roboţi. La restaurantul Hajime din Bangkok,
roboţii de dimensiunea unui om se deplasează înainte şi înapoi de-a
lungul unei şine.
Într-o cafenea din Coreea de Sud, agajaţii sunt nişte roboţi
mici de dimensiunea unui cuptor cu microunde ce se urcă pe o
platformă pentru a se ridica la nivelul mesei.
„Aceşti roboţi nu trebuie să reacţioneze la situaţii
neprevăzute. Mai este foarte mult de lucru în laboratoarele de
cercetare pentru a ajunge în acel punct”, afirmă Devendra Garg,
şeful Laboratorului de Robotică din cadrul Universităţii Duke.
Adevăratul beneficiu al roboţilor de restaurant o constituie
puterea computaţională pe care aceştia o pot folosi în timp real.
Un coleg al lui Nourbakhsh a creat un sistem care poate scana
vehiculele aflate în banda pentru comenzi din maşină (drive-in) şi
care poate prezice ce feluri de mâncare şi în ce cantitate vor fi
comandate persoanele care conduc anumite mărci. De exemplu, şoferii
de SUV comandă mai mulţi cartofi decât şoferii de maşini tip
sedan.
Aceste descoperiri vor fi trimise către bucătari, care vor
prepara o cantitate exactă de mâncare chiar şi dacă vehiculele se
vor îndrepta către parcare. Mâncarea clienţilor va ajunge mult mai
proaspătă, iar banii irosiţi pe mâncare preparată şi nevândută vor
fi salvaţi.
Specialiştii estimează că mai este nevoie de aproximativ 40 de
ani pentru a obţine chelneri-roboţi capabili să răspundă la
întrebări, să ocolească copiii mici aflaţi pe culoar şi să coste
mult mai puţin decât un chelner uman. „Nimeni nu îşi doreşte să
investească atât de mulţi bani în cercetare deoarece oamenii îşi
fac foarte bine treaba” completează Nourbakhsh.
Sursa:
GlobalPost